duminică, 12 august 2018

Duminică a doua zece după Rusaliile Sfinte.

Tatăl Ceresc vorbește prin instrumentul Său voinţos, ascultător şi umil şi fiica Anne în calculator la ora 11.30 am.

În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Amen.

Eu, Tatăl Ceresc, vorbesc acum şi în acest moment prin instrumentul Meu voinţos, ascultător şi umil şi fiica Anne, care este întreg în Voia Mea şi repetă doar cuvintele ce vin de la Mine.

Iubitele Mei, aţi primit astăzi Evanghelia şi citirea zilei de azi. Eu, Tatăl Ceresc, am mult de spus despre aceasta, pentru că Evanghelia de azi este foarte răspunzătoare la voi.

Abilităţile voastre sunt deja în leagănul vostru şi vor fi moştenite. Sunt atâtea abilități diferite pe care le purtați în voi şi nu le transmiteţi pentru că nu le recunoaşteti. Dar o zi, ca adulţi, simtiţi că doriţi să transmiteţi mult copiilor voştri. Desigur, gândiţi-vă des că copiii vostri ar trebui să trăiască aceleaşi experiențe ca şi voi. Dar viaţa copiilor vostri se prezintă adesea foarte diferit. Ei cresc şi vor câștiga propriile lor experienţe, nu doresc să accepte sfatul părinților lor.

Acesta este des dureros pentru părinţi, pentru voi, copiii iubiţilor Tatălui Meu. Vrei să salvaţi copii de eşec şi totuşi copiii vostri trebuie să câștige propriile lor experienţe şi să meargă pe drumurile lor, ce se prezintă diferit față de voi, iubiţilor Tatălui Meu. Ei cresc şi câștigă înţelepciuni complet diferite de cele pe care le-ați experimentat. Şi acest lucru este corect. Fricţia face parte din creşterea copiilor. Voi, iubiţile Tatălui Meu, trebuie să învăţaţi şi că există eşiuri cu copiii vostri de care nu le puteţi salva.

Nu fi triste pentru aceasta. La vârsta adulţilor copii voştri se întâmplă încă multe lucruri pe care nu le puteţi schimba. Timpul şi răbdarea vor adusi-o. Dar nu uitaţi că copiii vostri au, de asemenea, dreptul să dezvolte independenţa.

Către unii durează mai mult, iar pentru alții merge mai repede. Nu există posibilitate de a compara diferenţele. Adesea părinţii vorbesc despre facilităţile şi creşterea copiilor lor. Acesta este uneori distractiv şi uneori amuzant. Poate lua cu umor.

Dar este important să luaţi în serios pe copii şi nu să consideraţi problemele lor ca fiind minore. Aceasta ar fi fundamental greşit, pentru că copiii vor dezvolta independenţa. Acesta ar fi modul normal al unui copil care doreşte să crească .

Numai unele sau alte probleme vin apoi adesea şi mai târziu la suprafaţă. Părinţii vor păstra copiii lor acasă cât mai mult posibil şi îi eliberează de multe dintre problemele pe care le va trebui să înveţe copiii când se mută deja într-un apartament propriu.

Nu va fi uşor pentru ei să pună totul sub control imediat. Ordinea şi curățenia sunt probabil cele mai importante lucruri pe care le trebuie să înveţe.

Asta poate deveni un problem dacă copiii nu au învăţat-o acasă şi mama a luat de la ei din bunătate pentru a le face mai uşor .

Este, din păcate, un problem care se întâmplă foarte des. Dar poate fi lucrat şi doar ia puțin mai mult timp.

Nu trebuie să fii descurajat dacă lucrurile nu sunt așa cum ai vrea tu. Trebuie, de asemenea, să le permitem tinerilor o perioadă de maturizare și să nu încercăm să rezolvăm problemele singuri. Asta ar putea merge greșit.

Sarcina părinților este, de asemenea, să educe copiii religioasă și să aibă discuții religioase cu ei. Aceasta nu este ușoară, pentru că vremurile au schimbat. Timpul nu se oprește.

Ca în multe conversații, există controverse și rezistență. Dar cu buna voință se poate face. Trebuie doar să fii dispus să vorbești și nu să renunți atât de repede.

Acum din nou despre abilitățile fiecarei persoane. Toată lumea are aceleași abilități sau cine le-a dat? Toate abilitățile sunt daruri de la Dumnezeu iubitorul. El nu ne lasă singure sau fără valoare. Valoarea unei persoane poate fi diferită. Unii sunt muzicali, alții artistici sau au alte talente.

Aceasta se simte de la o vârstă fragedă și ar trebui să fie încurajată dacă posibilitățile există.

În evanghelia de astăzi este vorba, de asemenea, despre vecinul nostru. Cine e adevăratul vecin? Vecinul poate sau nu să fie în apropierea mea imediată. Trebuie doar să recunoască cine are nevoie de ajutorul meu mai întâi. Nu pot trece pe lângă vecin și s-a rugat când are nevoie de ajutor fizic. Atunci n-am aplicat ajutorul necesar. Ajuta înseamnă, de asemenea, să-i dau celuilalt primul ajutor de care are nevoie, fără a pune alte lucruri înainte.

Aceasta nu este ușoară. Vreau s-a facut treburile mele. Dar există o persoană care are nevoie de mine. Trebuie să cântăresc avantajele și dezavantajele. Este ajutorul meu prioritar sau munca mea actuală? Aceasta este ceea ce spune evanghelia astăzi.

Des mi-am dat seama după, când am gândit prea mult să mulțumesc egoismului meu. Fiecare om are propriul său egoism, la unii este foarte pronunțat și la alții mai puțin.

Tatăl Ceresc are o individualitate pentru fiecare persoană, adică fiecare persoană are propria sa personalitate cu care să trăiască. Astfel, fiecare persoană este diferită și trebuie s-a învățăm s-o tratăm pe greșelile celorlalți. Desigur nu e atât de simplu.

Fiecare om are anumite slăbiciuni, care nu le dorește să le arate. Pentru că nu vrea ca celălalt s-o recunoască imediat. Vrea el însuși s-a afle mai bine și mai bine cu celălalt. Cât mai mult mă consider valoroasă de către ceilalți, atât mai valoros m-am simțit eu însăși..

Dar nu este așa. Dacă mă privesc pe mine însuși cu ochii credinței, sunt prețios doar când practic umilinta, adică s-a fi mic înainte de celălalt. Sunt o persoană valoroasă dacă sunt sincer față de mine și nu m-însălt la fel de mult ca celălalt.

Suntem toți oameni creați și doriți de Dumnezeu. El însuși ne face prețioși. În ochii lui, cu ochii credinței, trebuie să ne privim pe noi înșine. Nu este ușor când simt că celălalt are atât de multe abilități și talente, dar eu nu. De aceea mă simt tot mai mică și fără valoare.

Dar acest lucru nu e important în ochii Tatălui Ceresc. El este singurul nostru iubire mare și n-a de unde să fie vorba despre el. Este cel mai mare în ochii noștri. Când îndeplinim planul și voia Lui, ne simțim încă valoroși.

Copiii mei iubiți, v-am iubit întotdeauna, chiar dacă faceți greșeli și credeți că n-ați reușit ceva. De aceea veniți la Mine. Voi vă iertat. Aici este sacramentul Pojenței. Voi restabili sufletele voastre prin Fiul Meu Isus Hristos, ca să devină albe ca zăpada și să primiți harul sfințitor. Atunci veți fi fericiți din nou și veți putea trăi cu ceilalți mai veseli. Celălalt v-așteaptă iertarea ta și este fericit dacă poți să-i ierți. Mergeți să-l întâlni.

De aceea ai venit să-l întâlnești puțin. El nu mai purtă acum greutatea sa. Acum e ușor și mai puține pentru el.

Vă mulțumesc, copiii mei iubiți, că vrei să rămâneți totdeauna fideli mie. Asta face inima Mea să nu fie atât de tristă. Uita-te cum puține persoane vor să mă consoleze ca Tatăl Ceresc. Poate face asta, cei dragi mei, dacă doriți să fiți buni și prin aceasta să nu Mă rănești.

Aș vrea să privesc în ochii voștri fericiți și să vă privesc cu veselie .

Dacă primiți des Sacramentul Pojenței, veți învăța să vă pocaiți cu veselie.  Căci veniți la Fiul Meu când primești sacramentul Pojenței..

Dacă ați vedea doar o dată cât de fericit sunt despre sufletele voastre, dacă primiți onest acest sacrament. Vin să vă întâlnesc și să vă iau în brațe după Sfânta Pojință .

Poți imagina cum se grăbește Tatăl tău iubitor către tine dacă ești dispus să mergi la Sfânta Pojintă? Sunt și rămân Tatăl tău iubitor, care vrei totdeauna să trăiesc cu tine. Crede-mă, sunt simplu fericit să privesc în inimile voastre pregătite și n-am altceva decât să vă fac fericiți;

Fieți binecuvântați și iubiți mei copiii ai Tatălui și ai Mariei cu Mama Voastră Cerescă, Regina Victoriei și toți îngerii în Trinitate în numele Tatălui Fiului și al Sfântului Spirit. Amen.

V-ubesc nemăsurat și vrei să locuiesc totdeauna în inimile voastre pregătite. Fieți receptivi la dovadele Mele de iubire. Totdeauna vreau să locuiesc în inimile voastre și să vă iubesc.